PNEUMOCÓC, pneumococi, s. m. Bacterie sferică, imobilă, patogenă, care provoacă la oameni pneumonia și alte infecții ale arborelui respirator, iar la animale septicemie. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumocoque. Vezi definitia »

BOC (‹ germ.) s. n. 1. Masă sau trunchi de arbore pe care se curăță pieile de păr, de epidermă și de carne la cenușar. 2. Rezervor cilindric orizontal folosit drept cristalizor în instalațiile de extracție a zahărului din sfeclă. Vezi definitia »

ENTEROCÓC, enterococi, s. m. (Biol.) Microb prezent în intestin. – Din fr. entérocoque. Vezi definitia »

țirimóc s.n. (reg.) s.n. (reg.) țuică de prune. Vezi definitia »

ESCRÓC, -OÁCĂ s. m. f. pungaș, șarlatan. (< fr. escroc) Vezi definitia »