TEMPORÁL², -Ă adj. care indică timpul, referitor la timp; care are loc în timp. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care arată timpul de desfășurare a acțiunii din regentă; conjuncție ~ă = conjuncție care introduce o temporală. (< fr. temporel) Vezi definitia »

STEGOCEFÁL, stegocefali, s. m. (La pl.) Ordin de amfibieni fosili cu craniul acoperit de plăci osoase, cu coloana vertebrală constituită din vertebre biconcave; (și la sg.) animal care aparține acestui ordin. – Din fr. stégocéphales. Vezi definitia »

EXCEPȚIONÁL, -Ă, excepționali, -e, adj. 1. Care face, care constituie o excepție, care iese din comun; deosebit. 2. Foarte bun, excelent, extraordinar, remarcabil, grozav (3). ♦ (Adverbial; cu determinări introduse prin prep. „de”, formează superlativul) Foarte, extraordinar. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. exceptionnel. Vezi definitia »

TOMBÁL, -Ă adj. (Liv.) De mormânt; funerar. [Cf. fr. tombal, it. tombale]. Vezi definitia »

ALUVIÁL, -Ă, aluviali, -e, adj. Format din aluviune; aluvionar. [Pr.: -vi-al] – Din fr. alluvial. Vezi definitia »