MORFONOLOGÍE s.f. Analiză a structurii fonologice a morfemelor. ♦ Disciplină lingvistică având ca obiect studierea folosirii în morfologie a mijloacelor fonologice ale unei limbi. [Gen. -iei. / < fr. morphonologie, cf. gr. morphe – formă, phone – sunet, logos – știință]. Vezi definitia »

ACRIBOLOGÍE s. f. Precizie în folosirea cuvintelor; corectitudine în respectarea proprietății termenilor; alegere riguroasă a cuvintelor. ♦ Studiul preciziei maxime în cercetarea științifică. – Din fr. acribologie. Vezi definitia »

PLASTOCHIMÍE s. f. știința și tehnica producerii materiilor plastice. (< fr. plastochimie) Vezi definitia »

METRORAGÍE s. f. hemoragie uterină în afara menstruației. (< fr. métrorragie) Vezi definitia »

SCÓLIE s. f. 1. cântec aedic în Grecia antică, cu acompaniament instrumental. 2. adnotare gramaticală sau critică la un text clasic. 3. remarcă relativă la o problemă, la o teoremă rezolvată sau demonstrată anterior. (< fr. scolie) Vezi definitia »