HIBÍSCUS s. m. plantă ierboasă, arbustivă și arborescentă, originară din India și China, cu flori mari, viu colorate. (< fr., engl., lat. hibiscus) Vezi definitia »

NESUPÚS, -Ă, nesupuși, -se, adj. Care refuză să se supună, să respecte o lege, o dispoziție; care se răzvrătește. – Ne- + supus. Vezi definitia »

BAUHAUS, școală de arhitectură și artă aplicată, înființată în 1919 de W. Gropius la Weimar și tranferată în 1925-1932 la Dessau. A unit instruirea tehnică cu cea artistică, în vederea obținerii sintezei tuturor artelor in cadrul unei arhitecturi funcționale. Reprezentanți principali: Paul Klee, Wassily Kandinsky, Johannes Itten, Josef Albers, László Moholy-Nagy. Vezi definitia »

BALÁNUS ({i}; {s} lat. balanus „id.”) s. m. (ZOOL.) Gen de crustacee cu cochilia în formă de trunchi de piramidă, care trăiesc fixate pe stîncile litoralului și pe cochiliile moluștelor. În Marea Neagră trăiește specia Balanus improvisus. Vezi definitia »

PLÁTFUS subst. Malformație congenitală a piciorului la care talpa este prea puțin scobită; picior plat. – Din germ. Plattfuss. Vezi definitia »