STANIÓL, stanioluri, s. n. Foaie subțire de staniu sau de plumb ori de aluminiu, folosită la împachetarea unor alimente sau produse industriale, în scopul unei bune conservări [Pr.: -ni-ol] – Din germ. Stanniol. Vezi definitia »

ÎNTREGÓL, întregoluri, s. n. (Constr.) Porțiune de perete care se găsește între două uși, două ferestre etc. – Între² + gol. Vezi definitia »

parasól, parasóluri, s.n. (înv. și reg.) 1. umbrelă de soare. 2. parașută. 3. apărătoare împotriva muștelor. 4. aripă de avion monoplan. Vezi definitia »

POL s.m. 1. (Mat.) Fiecare dintre cele două puncte în care o axă străpunge sfera. ♦ Originea unui sistem de coordonate polare. 2. (Astr.) Fiecare dintre cele două extremități ale axei Pământului. ♦ Pol ceresc = fiecare dintre cele două puncte în care bolta cerească pare să fie atinsă de axa în jurul căreia se efectuează mișcarea diurnă a aștrilor. 3. (Fiz.) Fiecare dintre capetele opuse ale unui magnet; fiecare dintre centrele de sarcină electrică ale unei pile electrice sau ale unui curent electric. 4. (Fig.) Extremități, puncte opuse unul față de celălalt. [Pl. poli, (s.n.) poluri. / < fr. pôle, cf. germ. Pol < lat. polus , gr. polos < polein – a se întoarce, a se învârti]. Vezi definitia »

PACÓL s. m. plantă, în Filipine, din frunzele căreia se extrag fibre textile, pentru sfori și cabluri. (< sp. pacol) Vezi definitia »