EBENÍSTICĂ, s. f. Tâmplărie de mare finețe. – Din ebenist. Cf. fr. ébénisterie. Vezi definitia »

scrombăitúră, scrombăitúri, s.f. (reg.) obiect uscat sau deformat din cauza uscăciunii. Vezi definitia »

BĂDÍCĂ, bădici, s. m. (Pop.; mai ales la voc.) Bădiță. [Var.: bădíc s. m.] – Bade + suf. -ică. Vezi definitia »

poflioágă, poflioáge, s.f. (reg.) carte. Vezi definitia »

MÁRCĂ² s. f. 1. semn distinctiv, inscripție etc. care se aplică pe un obiect, pe o marfă etc. ◊ tip, model de fabricație. ♦ de ~ = a) (despre produse) de calitate; b) (despre oameni) important, celebru. 2. trăsătură specifică; particularitate. ◊ caracteristică a unei categorii sau unități gramaticale. 3. fisă cu număr de ordine cu care muncitorii își marchează prezența la lucru. 4. șină vopsită în alb care arată punctul de intersecție a două linii ferate. 5. (inform.) număr, cuvânt asociat unei instrucțiuni care o deosebește de celelate instrucțiuni ale programului. (< ngr. marca, fr. marque, rus. marka) Vezi definitia »