TRIPÓD I. s. n. 1. (ant.) scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea Sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ◊ trepied. 2. (mat.) macara din trei picioare reunite la partea de sus. II. adj. catarg ~ = catarg metalic cu trei picioare, pe unele bastimente moderne. (< fr. tripode) Vezi definitia »

GLOD, gloduri, s. n. (Pop.) 1. Noroi¹; loc, teren, drum noroios. 2. Bulgăre de pământ uscat sau înghețat. – (1) Cf. magh. galád, (2) rus. gluda. Vezi definitia »

FOTOCATÓD s. m. catod a cărui emisiune de electroni se face prin efect fotoelectric. (< fr. photocathode) Vezi definitia »

triód (trioduri), s. n. – Carte rituală care conține slujba din postul Paștelui. Mgr. τριώδιον, în parte prin intermediul sl. triodĭ (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 144). Vezi definitia »

IOD¹ s. n. element chimic solid din grupa halogenilor, negru-violet, foarte volatil și ușor solubil în alcool, antiseptic și dezinfectant extern. (< fr. iode) Vezi definitia »