Definita cuvantului apostrofă
APOSTRÓFĂ1, apostrofe, s. f. 1. Imputare, mustrare adresată cuiva (pe un ton violent). 2. Figură retorică sau de stil prin care oratorul sau scriitorul, întrerupându-și brusc cursul expunerii, se adresează direct unei persoane sau unui lucru personificat. – DIn fr. apostrophe, lat. apostropha.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu apostrofă
promoroácă (-oáce), s. f. – Chiciură. – Var. pomoroacă. Sl., cf. sl. mrakŭ „ceață”, sl. primrŭzati „a îngheța”, sl. primrakŭ „întuneric”, rus. pomorok „ceață densă”, rut. prymorozok „promoroacă” (Cihac, II, 295; Tiktin). În rom. se pare că a existat o confuzie între pref. sl. pri-, po- și pro-. – Der. promorar, s. m. (noiembrie), der puțin clară, probabil în loc de *promorocar. Vezi definitia »
CHINCHÍNĂ s. f. arbore tropical din a cărui scoarță se extrage chinina. (< fr. quinquina) Vezi definitia »
SCÂNDURÍȚĂ, scândurițe, s. f. Scândurea. ♦ Un fel de lopățică la amnarul războiului de țesut, care ajută la înfășurarea pânzei țesute pe sulul de dinainte. – Scândură + suf. -iță. Vezi definitia »
BACHELÍTĂ s. f. rășină sintetică, al reacției de condensare dintre aldehida formică și fenoli, folosită la fabricarea unor piese electroizolante. (< fr. bakélite) Vezi definitia »
DACTILÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a unui deget de la mână sau de la picior. [< fr. dactylite, cf. gr. daktylos – deget]. Vezi definitia »