CONVERGÉNȚĂ s. f. 1. faptul de a converge. ♦ teoria ~ței = teorie burgheză care preconizează evoluția celor două sisteme social-economice și politice, socialismul și capitalismul, spre un tip comun de societate, fără a fi nevoie de revoluția socială. 2. proprietate a unui fascicul de radiații de a-și micșora secțiunea, concentrându-se într-un singur punct. ◊ însușire a unui sistem optic de a transforma fasciculele paralele sau divergente în fascicule convergente. 3. (mat.) proprietate a unui șir și a unei serii de a fi convergente. 4. (biol.) apariție, în cursul evoluției, a unor caractere structurale sau funcționale aparent similare la specii înrudite, datorită adaptării la aceleași condiții de viață. (< fr. convergence) Vezi definitia »

MĂRIÚȚĂ, măriuțe, s. f. 1. (Entom.; reg.) Buburuză. 2. Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: -ri-u-] – Cf. n. pr. Măriuța. Vezi definitia »

VULTUROÁICĂ, vulturoaice, s. f. Femela vulturului (1); vulturiță, vulturoaie. – Vultur + suf. -oaică. Vezi definitia »

MIMODRÁMĂ s.f. Operă dramatică în care actorii mimează rolurile în loc să vorbească; pantomimă. [< fr. mimodrame]. Vezi definitia »

CREVÉTĂ s. f. mic crustaceu marin, comestibil, bun înotător. (< fr. crevette) Vezi definitia »