nevóie (-ui), s. f. – 1. Necesitate, trebuință. – 2. Obligație, urgență. – 3. Sărăcie, mizerie. – 4. Ananghie, strîmtorare. – Mr. nevol’e, megl. nivol’ă. Sl. nevolja, nevolje (Miklosich, Lexicon, 421; Cihac, II, 462), cf. sb., cr., slov., rus. nevolja, alb. nevojë, mag. névolya, cf. voie. – Der. nevoi, vb. (a forța, a obliga; a-și da silința, a se strădui; a căuta, a se sili; refl., a se sforța); nevoiaș, adj. (sărac; incapabil, arierat), cf. mag. névolyás „nenorocit, ticălos”; anevoie, adv. (cu greu); anevoi, vb. (a se strădui); (a)nevoință, s. f. (muncă, chin, dificultate); (a)nevoios, adj. (dificil, greu); nevoitor, adj. (înv., muncitor, harnic). Vezi definitia »

CALORIMETRÍE s.f. Capitol al fizicii, disciplină care studiază metodele de măsurare a căldurii. ♦ Metodă de măsurare a cantității de căldură consumate de către corpul uman. [Gen. -iei. / < fr. calorimétrie]. Vezi definitia »

BRONHOSPIROGRAFÍE s. f. înregistrare spirografică a ventilației celor doi plămâni. (< fr. bronchospirographie) Vezi definitia »

copie echivalenta a suportului fizic; platforma de lucru, care copie in mod cat mai fidel functionalitatile si executia operatiilor sistemului de lucru pentru care a fost gandita aplicatia de la bun inceput. Vezi definitia »

EVOLÚȚIE, evoluții, s. f. 1. Dezvoltare. 2. Desfășurare, curs. 3. Deplasare prin mișcări largi (circulare). – Din fr. évolution, lat. evolutio, -onis. Vezi definitia »