OCHÉȚ, ocheți, s. m. Inel metalic care întărește o gaură făcută într-o pânză de navă, într-o foaie de cort etc. pentru a nu se destrăma. ♦ (Reg.) Ochi¹ (II 4). [Var.: ochéte s. m.] – Ochi¹ + suf. -eț. Vezi definitia »

balț, balți, bálțe, s.m.; s.n. (reg.) 1. laț, ochi, cerc (de fier) 2. văl, hobot Vezi definitia »

NEȚ, nețuri, s. n. (La tenis) Lovitură în care mingea trece în terenul advers atingând marginea de sus a plasei. – Din germ. Netz, engl. net. Vezi definitia »

RÂZĂRÉȚ, -EÁȚĂ, râzăreți, -e, adj. (Rar) Care râde mereu și de orice. – Râde + suf. -ăreț. Vezi definitia »

pachiónț adj. m. (reg.) sașiu. Vezi definitia »