BUHURDÁR, buhurdaruri, s. n. (Înv.) Vas (de metal) servind la afumat cu miresme. – Tc. buhurdar. Vezi definitia »

scărár, scărári, s.m. (reg.) meșteșugar care face scări. Vezi definitia »

intermediar Vezi definitia »

coșar, coșare, s.n. (pop.) 1. îngrăditură de nuiele pentru adăpostul vitelor, cailor și al oilor; staul. 2. acaret pentru uscatul și păstratul porumbului; pătul, porumbar, sâsâiac. 3. împletitură de nuiele fără fund, pusă peste loitrele carului, pentru căratul porumbului. 4. împletitură de nuiele pentru uscat poame; loșniță, slaniță. 5. locuință ciobănească primitivă. 6. casă proastă, fără ferestre; bordei. Vezi definitia »

salinár, salinári, s.m. (înv.) persoană care muncea într-o salină; ocnaș, ocnar, ocnean. Vezi definitia »