NERVÓS, -OÁSĂ adj. 1. referitor la, provocat de nervi. 2. care manifestă nervozitate; irascibil; surescitat. 3. (fig.) energic, vioi. ◊ (adv.) cu nervozitate. (< lat. nervosus, fr. nerveux) Vezi definitia »

STRENȚURÓS, -OÁSĂ adj. v. zdrențăros. Vezi definitia »

HÁOS, haosuri, s. n. 1. Stare primitivă, de neorganizare, în care, după cum presupuneau cei vechi, s-ar fi aflat materia înainte de apariția universului cunoscut de om; (în unele concepții teogonice) spațiu nemărginit, cufundat în beznă și umplut de „neguri”, în care s-ar fi găsit, într-un amestec confuz, elementele și materia înainte de organizarea lumii; stare de dezordine, primordială a materiei. ♦ Personificare a acestui spațiu nemărginit sub forma unei divinități. 2. Stare generală de mare confuzie, dezordine mare, învălmășeală, neorganizare^{Vezi nota}. [Var.: (înv.) cáos s. n.] – Din fr., lat. chaos. Vezi definitia »

ROURÓS, -OÁSĂ, rouroși, -oase, adj. (Rar) Rourat. [Pr.: ro-u-] – Rouă + suf. -os (după roura). Vezi definitia »

TOMENTÓS, -OÁSĂ adj. (Bot.; despre unele organe) Acoperit cu peri moi, catifelați, de culoare albă. [< fr. tomenteux, cf. lat. tomentosus]. Vezi definitia »