șvițeráncă s.f. (înv.) elvețiană. Vezi definitia »

GÍNTĂ s.f. 1. Grup de descendenți ai unui strămoș comun, legați între ei prin rudenie de sânge, care constituie unitatea de producție fundamentală a comunei primitive. 2. Neam; (p. ext.) popor. ◊ (Jur.) Dreptul ginților = dreptul internațional. [Pl. -nți, -nte. / < lat. gens]. Vezi definitia »

sternúță, sternúțe, s.f. (reg.) ceea ce se așterne în pat. Vezi definitia »

BONÉTĂ² s. f. velă îngustă, suplimentară, care se instalează numai pe vreme bună la extremitatea velelor pătrate. (< fr. bonnette) Vezi definitia »

DESĂGĂRÍȚĂ, desăgărițe, s. f. (Rar) Călugăriță care umblă cu desaga pentru a strânge daruri. – Desagă + suf. -ăriță. Vezi definitia »