PÍZMĂ, pizme, s. f. (Pop.) Ciudă, necaz, nemulțumire; p. ext. ură, dușmănie; (sens curent) invidie. ◊ Loc. prep. În pizma (cuiva) = cu intenția de a supăra pe cineva; în necazul, în pofida cuiva. ◊ Expr. (Rar) A se pune în pizmă cu cineva = a ajunge la ceartă cu cineva. – Din sl. pizma. Vezi definitia »

torocálă, torocále, s.f. (reg.) mâncare talmeș-balmeș. Vezi definitia »

prostéță s.f. (înv.) 1. (cu sens colectiv) oameni de rând, prostime, gloată, norod, mulțime. 2. atitudine, purtare prostească. Vezi definitia »

ROVINIÉTĂ, roviniete, s. f. 1. Document prin care se atestă, de către automobiliști, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri în unele țări. Se prezintă, de regulă, sub forma unui abțibild care se lipește pe parbriz și are o valabilitate limitată. 2. Taxă de drum pentru automobiliști, aplicabilă în unele țări. – Din fr. rovignette. Vezi definitia »

LÁMĂ² s.f. Animal rumegător din familia cămilei, care trăiește în regiunile de munte ale Americii de Sud. [< fr. lama, cf. peruv. llama]. Vezi definitia »