Definita cuvantului arcuire
ARCUÍRE, arcuiri, s. f. Faptul de a (se) arcui; încovoire elastică a unei piese lungi; (concr.) formă arcuită. – V. arcui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu arcuire
EXALTÁRE, exaltări, s. f. 1. Entuziasm, încântare, înflăcărare, duse la paroxism. 2. (Rar) Slăvire, proslăvire, glorificare. [Pr.: eg-zal-] – V. exalta. Vezi definitia »
RETRANSMÍTERE, retransmiteri, s. f. Acțiunea de a retransmite și rezultatul ei. – V. retransmite. Vezi definitia »
HIDROPLANÁRE, hidroplanări, s. f. Deplasare a unui hidroavion pe apă prin autopropulsie aerodinamică. – Hidro- + planare. Cf. fr. hydroplanage. Vezi definitia »
COMPORTÁRE, comportări, s. f. Fel de a se comporta; comportament. – V. comporta. Vezi definitia »
AUTOACUZÁRE s.f. Acțiunea de a se autoacuza. ♦ (Med.) Formă de delir în care bolnavul se învinuiește de fapte imaginare. [< autoacuza, cf. fr. auto-accusation]. Vezi definitia »