DETERMINÁNT, -Ă I. adj. care determină; hotărâtor; determinativ. II. s. m. 1. factor, cauză, relație etc. cu rol hotărâtor în producerea unui eveniment, fenomen, situație, reacție. 2. (mat.) simbol compus din numere așezate în linii și coloane reprezentând o expresie algebrică și folosit mai ales în rezolvarea ecuațiilor. III. s. n. element lingvistic care determină alt element. (< fr. déterminant) Vezi definitia »

ANTRENAMÉNT s. n. 1. complex de exerciții desfășurate sistematic pentru antrenarea unui sportiv, dansator, a vocii unui cântăreț etc. 2. exercițiu metodic la care este supus un organ sau întregul organism animal în scopul obținerii unei producții superioare. (< fr. entraînement) Vezi definitia »

COMBURÁNT, -Ă, comburanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care produce combustie, care întreține arderea. 2. S. m. Substanță care întreține arderea carburantului (în motorul-rachetă). – Din fr. comburant. Vezi definitia »

INSURGÉNT, -Ă s.m. și f. Participant la o insurecție; răsculat; (spec.) nume dat coloniștilor americani care s-au ridicat împotriva Angliei în sec. XVIII. [Cf. fr. insurgé, it. insurgente]. Vezi definitia »

PROCUMBÉNT, -Ă adj. (Despre tulpină) Care stă culcată pe pământ, având numai vârful îndreptat în sus. [< lat. procumbens]. Vezi definitia »