TEUTÓN, -Ă adj., s.m. și f. (Membru) care aparține ordinului teutonic. ♦ (Peior.) German, germanic. [< fr. teuton]. Vezi definitia »

HIPOPIÓN s.n. Aglomerare de puroi pe fundul ochiului ca urmare a inflamației corneei și a retinei; pioftalmie. [Pron. -pi-on. / < fr. hypopyon, cf. gr. hypo – sub, pyon – puroi]. Vezi definitia »

DRAGÓN¹ s. m. I. 1. animal imaginat cu cap și aripi de vultur, gheare de leu, trup și coadă de șarpe. 2. reprezentare heraldică a unui chip omenesc cu barba din șerpi încolăciți. 3. șopârlă tropicală, pe copaci, care are de-a lungul corpului două excrescențe ale pielii ca niște aripi. 4. pește marin care, în timpul zilei, stă îngropat în nisip, noaptea fiind foarte activ; drac-de-mare. 5. ambarcație cu două vele de suprafață mare; velă triunghiulară suplimentară. II. cavalerist astfel echipat încât să poată lupta și pe jos. (< fr. dragon) Vezi definitia »

TERMOTELEFÓN s. n. telefon la care vibrațiile sonore sunt produse prin vibrațiile de temperatură ale unui fir subțire de platină. (< fr. thermotéléphone) Vezi definitia »

HIDROCORTIZÓN s. n. hormon al corticosuprarenalei, produs și sintetic, cu acțiune antiinflamatorie și antialergică. (< fr. hydrocortisone) Vezi definitia »