gășcar, -ă, gășcari, -e adj. 1. sociabil. 2. înțelegător, cumsecade. Vezi definitia »

bulgár (bulgári), s. m. – Locuitor din Bulgaria. Mr. vurgar. Sl. bulgarinŭ, de unde provin și bg. bulgarin, sb., cr. bugar, rus. bulgar, mag. bolgár (Cihac, II, 33). – Der. bulgăresc, adj. (bulgar); bulgărește, adv. (ca bulgarii); bulgărime, s. f. (colectivitate de bulgari); bulgărism, s. n. (împrumut lingvistic din bulgară); bulgărie, s. f. (grădină), nume care se explică prin ocupația predilectă a bulgarilor care trăiesc în Munt. și Mold.; bulgări, vb. (Mold., a se ocupa cu cultivarea zarzavaturilor); bulgariu, s. n. (înv., piele tăbăcită), din tc. bulgari. Vezi definitia »

dosar, dosare s. n. (pub.) informații compromițătoare folosite ca mijloc de șantaj în viața politică. Vezi definitia »

SĂGETÁR, săgetari, s. m. (Înv.) Arcaș. – Săgeată + suf. -ar. Vezi definitia »

MEDICO-MILITÁR, -Ă adj. Referitor la medicina militară. [< medico- + militar]. Vezi definitia »