ÉFOR, efori, s. m. 1. Membru în consiliul de conducere al unei eforii; epitrop. 2. Nume dat în Sparta antică fiecăruia din cei cinci magistrați cu largi atribuții în politica internă și externă a statului. – Din ngr. éforos. Vezi definitia »

CANOTÓR, -OÁRE, canotori, -oare, s. m. și f. Sportiv care practică sportul vâslitului; canotier. – Din fr. canoteur. Vezi definitia »

calculator, calculatoare s. n. (glum.) căpățână de porc (vândută în măcelării). Vezi definitia »

POLISPÓR s. m. celulă reproducătoare care se divide în mai mulți spori. (< fr. polyspore) Vezi definitia »

năvrăpitór, năvrăpitóri, s.m. (înv.) năvălitor, agresor; uzurpator. Vezi definitia »