TRÉSTIE, trestii, s. f. Numele a două plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigidă; a) plantă erbacee care crește până la 4 sau 5 m înălțime, cu tulpina având numeroase noduri, cu frunze verzi-albăstrui și cu flori verzi-gălbui, pătate cu violet, dispuse în spice, a cărei tulpină se întrebuințează la împletituri, îngrădituri etc. (Arundo donax); b) stuf. ◊ Trestie de câmp(uri) (sau mică, noduroasă) = plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina înaltă și puternică, cu frunze lungi și înguste, cu inflorescența un panicul, cultivată în țările calde ca plantă industrială, pentru fabricarea zahărului (Saccharum officinale). ◊ Compus: trestie-de-mare sau trestie-spaniolă = plantă din familia palmierilor, cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, din care se fac bastoane și împletituri (Calamus rotang). – Din sl. trĩstĩ. Vezi definitia »

HETEROGAMÍE s.f. (Biol.) Fuziune totală a două elemente sexuale diferite; anizogamie. [Gen. -iei. / < fr. hétérogamie, cf. gr. heteros – altul, gamos – căsătorie]. Vezi definitia »

amfimixie s.f.Tip de inmultire in care zigotul se formeaza dupa unirea gametilor de sex contrar.-Din fr,amphmixie. Vezi definitia »

EPONIMÍE s. f. funcția de eponim (II, 1). ◊ listă a arhonților eponimi. (< fr. éponymie) Vezi definitia »

NESTOTERAPÍE s. f. tratament prin cură de foame. (< fr. néstothérapie) Vezi definitia »