zețuíre s. f., g.-d. art. zețuírii; pl. zețuíri Vezi definitia »

SUFLÁRE, suflări, s. f. 1. Acțiunea de a sufla și rezultatul ei. ♦ Aerul respirat; Fig. faptul de a trăi, de a exista. ◊ Loc. adv. Într – o suflare = într-o clipă, foarte repede. ◊ Expr. Fără (de) suflare = a) cu respirația oprită (ca urmare a unei stări psihice sau fizice neobișnuite), foarte uimit, speriat etc.; b) fără viață, mort. A-și da suflarea (de pe urmă) = a muri. 2. Ființă, viețuitoare; p. ext. oameni, lume, popor. 3. Adiere de vânt. – V. sufla. Vezi definitia »

FREZÁRE¹, frezări, s. f. Acțiunea de a freza¹ și rezultatul ei; frezat. – V. freza¹. Vezi definitia »

CÉRNERE, cerneri, s. f. Acțiunea de a cerne; cernut¹. – V. cerne. Vezi definitia »

TĂRĂGĂNÁRE, tărăgănări, s. f. Acțiunea de a (se) tărăgăna și rezultatul ei. [Var.: tărăgăníre s. f.] – V. tărăgăna. Vezi definitia »