COPLEȘITÓR, -OÁRE, copleșitori, -oare, adj. Care copleșește. – Copleși + suf. -tor. Vezi definitia »

ANUNCIATÓR s.n. Aparat care anunță modificări sau abateri în timpul funcționării unui sistem tehnic. [Pron. -ci-a-, pl. -oare. / cf. fr. annonciateur]. Vezi definitia »

APRINZĂTÓR, aprinzătoare, s. n. Dispozitiv care provoacă aprinderea fitilului unei încărcături explozive prin izbire sau prin frecare. – Din aprinz (prez. ind. al lui aprinde) + suf. -ător. Vezi definitia »

MAJÓR, -Ă adj. 1. (despre oameni) ajuns la majorat. 2. principal, de mare importanță. ♦ caz de forță ~ă = situație, eveniment neașteptat care împiedică pe cineva să facă un anumit lucru. 3. (muz.) mod ~ sau gamă ~ă = mod sau gamă din cinci tonuri și două semitonuri (între treptele III-IV și VII-VIII). 4. (log.) termen ~ = predicatul concluziei unui silogism; premisă ~ă = premisa care conține termenul major. (< fr. majeur, major, lat. maior) Vezi definitia »

ÎNSEMNĂTÓR, -OÁRE, însemnători, -oare, adj. (Înv.) Important, însemnat (2). – Însemna + suf. -ător. Vezi definitia »