STAGIATÚRĂ, stagiaturi, s. f. Stagiu (1). [Pr.: -gi-a-] – Stagiu + suf. -tură. Vezi definitia »

SAPIÉNȚĂ s. f. (Livr.) Înțelepciune; știință, învățătură. [Pr.: -pi-en-] – Din lat. sapientia. Vezi definitia »

COLEOPTÓZĂ s.f. (Med.) Prolaps al vaginului. [Pron. -le-op-. / < fr. coléoptose]. Vezi definitia »

ARHITRÁVĂ, arhitrave, s. f. Element de construcție (caracteristic arhitecturii clasice) care constituie partea inferioară a antablamentului și care se sprijină direct pe capitelul coloanei. – Fr. architrave (< gr.). Vezi definitia »

statívă statíve, s.f. 1. (pop.; mai ales la pl.) război de țesut. 2. (reg.; la pl.) tălpile războiului. 3. (reg.; la pl.) părțile laterale ale războiului. 4. (înv.) meseria țesătorului. 5. (reg.; la pl.) gherghef. 6. (reg.; în sintagmă) stative de întins piele = suport de lemn folosit în tăbăcărie pentru curățirea de păr a pieilor. 7. (reg.; la pl.) scară. 8. (reg.) scaun de înspițat al rotarului. 9. (reg.; la pl.) capră pentru tăiat lemne. 10. (reg.) instalație de lemn în care sunt potcoviți caii. 11. (reg.; la pl.) fiecare dintre cele două paralele ale ferăstrăului, de care se leagă pânza. Vezi definitia »