coșar, coșare, s.n. (pop.) 1. îngrăditură de nuiele pentru adăpostul vitelor, cailor și al oilor; staul. 2. acaret pentru uscatul și păstratul porumbului; pătul, porumbar, sâsâiac. 3. împletitură de nuiele fără fund, pusă peste loitrele carului, pentru căratul porumbului. 4. împletitură de nuiele pentru uscat poame; loșniță, slaniță. 5. locuință ciobănească primitivă. 6. casă proastă, fără ferestre; bordei. Vezi definitia »

VICECANCELÁR, vicecancelari, s. m. Persoană care ține locul unui cancelar in absența acestuia; titlu, funcție, deținută de această persoană. – Vice- + cancelar (după fr. vice-chancelier). Vezi definitia »

STAGIÁR, -Ă adj. Referitor la stagiu. // adj., s.m. și f. (Persoană) care-și face stagiul (într-un domeniu de activitate). [Pron. -gi-ar. / < fr. stagiaire]. Vezi definitia »

zdrângar, zdrângari s. m. (pop.) lăutar. Vezi definitia »

pomár¹, pomári, s.m. (reg.) vânzător de struguri. Vezi definitia »