boáșă (-șe), s. f. – Testicul. Var. boș. Megl. boș, istr. boș. Origine necunoscută. Etimonul lat. byrsa „pungă”, propus de Diez, nu este posibil. Pușcariu 210 (și DAR) a încercat să depășească dificultatea, presupunînd o formă *byrsea, care nu este însă nici ea satisfăcătoare. Ar putea fi tc. boș „gol”, cu același sens ca deșert, cf. fr. creux de l’estomac (din tc. provine și mr. boșă „gol”); dar vechimea cuvîntului (apare la Dosoftei) și semantismul lui, identic în dialecte, se opun acestei explicații. Der. boșar, s. m. (pepene galben); boșorog, adj. (care suferă de hernie, surpat; plantă, Scleranthus annuus), care pare formație glumeață, pe baza lui boașe și olog, modificată ca în șontorog; boșorogi, vb. (a deșela, a speti; a ologi); boșorogeală, s. f. (hernie; decrepitudine). Trebuie de asemenea să presupunem că boșorog, care circulă numai în Munt. (ALR 125), a suferit probabil influența formală a sb. bosonog „desculț”. Vezi definitia »

RĂȘÍNĂ, rășini, s. f. Nume generic dat unor substanțe lipicioase, inflamabile, secretate de diferite plante, mai ales conifere, sau produse pe cale sintetică. – Lat. resina. Vezi definitia »

OZONOSFÉRĂ s.f. Strat atmosferic bogat în ozon, cuprins între 25 și 50 km altitudine. [< germ. Ozonosphäre]. Vezi definitia »

RÚFĂ, rufe, s. f. 1. Obiect de îmbrăcăminte care se poartă direct pe corp; p. ext. (la pl.) cearceafuri, fețe de masă etc.; albituri, schimburi. ◊ Expr. Rufele (murdare) se spală în familie = certurile și neînțelegerile familiale sau dintr-un cerc intim trebuie rezolvate în cadrul familiei sau al cercului respectiv. 2. (Reg.) Zdreanță, cârpă. – Din sl. ruho. Vezi definitia »

SERPENTÍNĂ² s. f. v. serpentin. Vezi definitia »