ARMÁȘ, armași, s. m. (Înv.) 1. Om înarmat, însărcinat cu paza ordinii și a averii domnului și a boierilor. 2. Slujbaș cu însărcinări administrative și judiciare. ◊ Vel-armaș sau armaș-mare = mare dregător care supraveghea închisorile și execuțiile. – Din armă + suf. -aș. Vezi definitia »

SÂMBRÁȘ, sâmbrași, s. m. (Înv. și reg.) Persoană care se însoțește cu alta în vederea aratului sau a alcătuirii unei stâne pentru văratul oilor. – Sâmbră + suf. -aș. Vezi definitia »

sponcíș adv. (reg.) cruciș. Vezi definitia »

UIEMÁȘ, uiemași, s. m. Persoană însărcinată cu strângerea uiumului (la moară, la mașina de treierat etc.). [Pr.: u-ie-] – Uium + suf. -aș. Vezi definitia »

guláș (gúlașuri), s. n. – Fel de mîncare tipic unguresc, tocană cu carne și găluște de făină. Mag. gulyás-hús (Scriban), cf. fr. goulach. Vezi definitia »