CETĂȚÚIE, cetățui, s. f. Diminutiv al lui cetate; fortăreață; întăritură naturală. [Pr.: -țu-ie] – Cetate + suf. -uie. Vezi definitia »

BIBLIOMANÍE s. f. Pasiune exagerată pentru cărți. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliomanie. Vezi definitia »

PULPECTOMÍE s. f. extirpare totală a țesuturilor pulpare ale unui dinte. (< fr. pulpectomie) Vezi definitia »

PROSTITÚȚIE s. f. 1. ocupație a femeii care întreține relații sexuale contra unei plăți sau a unor avantaje materiale; (p. ext.) stare în care membrii societății duc o viață sexuală instabilă, schimbându-și partenerii. ♦ casă de ~ = bordel. 2. (fig.) înjosire, folosire degradantă a calităților, a talentului. (< fr. prostitution, lat. prostitutio) Vezi definitia »

CIVILÍE s. f. (Înv. și pop.) Viață, stare, condiție de om civil, de cetățean care nu este nici militar, nici preot. [Var.: țivilíe s. f.] – Civil + suf. -ie. Vezi definitia »