DERIVÁȚIE s. f. 1. ramificație secundară a unei căi de comunicație, a unui circuit telefonic, electric etc. 2. deviere a unui proiectil din planul de tragere. 3. lucrare hidrotehnică pentru transportul apei între conducta principală sau sursă și punctul de utilizare. 4. (lingv.) derivare (2). 5. abatere a sângelui sau a umorilor dintr-o parte a corpului în alta. ◊ modificare a tulburărilor organice prin producerea unei reacții într-o altă zonă. (< fr. dérivation, lat. derivatio) Vezi definitia »

HETEROFILÍE s. f. prezența unor frunze de forme și dimensiuni diferite pe aceeași plantă. (< fr. hétérophyllie) Vezi definitia »

-AXÍE elem. axio-. Vezi definitia »

INFÚZIE s. f. 1. soluție apoasă dintr-o plantă prin opărire cu un lichid fiert în clocote. 2. introducere a unui lichid organic în organism. 3. (fig.) insuflare, aport (de idei, curaj, sentimente, capital etc.) 4. (zoot.) definirea aportului genetic al rasei amelioratoare într-o încrucișare. (< fr. infusion, lat. infusio) Vezi definitia »

MEDIOCRAȚÍE s. f. putere politică exercitată de oameni mediocri. (< fr. médiocratie) Vezi definitia »