Definita cuvantului șeic
ȘEÍC1, șeici, s. m. 1. (În țările arabe) Căpetenie a unui trib, a unei formații statale. 2. Șef al unei comunități religioase la musulmani. [Var.: șeíh s. m.] – Din tc. șeyh.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu șeic
STURLUBÁTIC, -Ă, sturlubatici, -ce, adj. (Pop.) Nebunatic, neastâmpărat, zvăpăiat. [Var.: (reg.) sturluibátec, -ă, sturlubátec, -ă, sturluibátic, -ă adj.] – Sturluibat + suf. -ic. Vezi definitia »
a pune lupul paznic / păstor la oi expr. (pop.) a lăsa ceva sau pe cineva în grija celui ce-i poate face rău. Vezi definitia »
ANTIPARTÍNIC, -Ă adj. care se opune ideologiei, programului partidului din care face parte. (după rus. antipartiinîi) Vezi definitia »
BENTÓNIC, -Ă adj. (Despre animale sau plante) Care trăiește pe fundul apelor; bental. [Cf. germ. bentonisch < gr. benthos – fund]. Vezi definitia »
GEOMÉTRIC, -Ă, geometrici, -ce, adj. 1. Care aparține geometriei, privitor la geometrie. ◊ Loc geometric = totalitatea punctelor dintr-un spațiu definite printr-o proprietate comună. Medie geometrică = rădăcina pătrată extrasă din produsul a două numere. Desen geometric = desen executat fără a ține seamă de perspectivă. 2. Care are forma figurilor din geometrie; regulat; schematic. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géométrique, lat. geometricus. Vezi definitia »