RODÁNȚĂ, rodanțe, s. f. Inel metalic cu un jgheab pe suprafața laterală, care apasă ochiurile parâmelor la ambarcații. – Din it. radancia. Vezi definitia »

CICLOÍDĂ, cicloide, s. f. Curbă plană descrisă de un punct al unui cerc care se rostogolește fără alunecare pe o dreaptă fixă. – Din fr. cycloïde. Vezi definitia »

târșoágă s.f. (reg.) 1. obiect stricat, uzat. 2. om de nimic. Vezi definitia »

FUSAIÓLĂ s.f. Disc mic care reglează învârtirea fusului. [Pron. -sa-io-. / < it. fusaiolo]. Vezi definitia »

OLECȘOÁRĂ adv. v. olecușoară. Vezi definitia »