PĂRTINÍRE, părtiniri, s. f. 1. Faptul de a părtini; favorizare, protejare. ◊ Loc. adv. Fără părtinire = în mod imparțial, obiectiv. 2. (Înv.) Participare (în folosul cuiva sau a ceva); contribuție. – V. părtini. Vezi definitia »

ANTICIPÁRE s.f. Faptul de a anticipa. ♦ Pronunțare anticipată a unui sunet care se găsește într-o silabă următoare; anticipație. [< anticipa]. Vezi definitia »

smulturíre, smulturíri, s.f. (reg.) smulgere sau curățire a lânii și a părului; smultureală. Vezi definitia »

CALMÁRE s.f. Acțiunea de a (se) calma și rezultatul ei. ♦ Înlăturare a fierberii oțelului topit prin împiedicarea formării de bule de oxid de carbon. [< calma]. Vezi definitia »

TACTÁRE, tactări, s. f. (Muz.) Acțiunea de a tacta. – V. tacta. Vezi definitia »