PICUȘÓR s. n. (Pop.) Piculeț. – Pic¹ + suf. -ușor. Vezi definitia »

ERUCIVÓR, -Ă adj. (despre păsări) care se hrănește cu omizi. (< fr. érucivore) Vezi definitia »

FĂȚUITÓR, -OÁRE, fățuitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care fățuiește. 2. S. n. Rindea specială folosită pentru fățuirea sau pentru îndreptarea feței scândurilor sau a pieselor de lemn. 3. S. f. Unealtă cu care se întinde și se netezește tencuiala aruncată cu mistria pe zid; drișcă. 4. S. n. Cuțit puțin curbat, cu două mânere, care servește, în tăbăcărie, la fățuirea manuală a pieilor. [Pr.: -țu-i-] – Fățui + suf. -lor. Vezi definitia »

SECUNDIFLÓR, -Ă adj. cu florile întoarse în aceeași parte. (< lat. secundiflorus, fr. secondiflore) Vezi definitia »

AMELIORATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care ameliorează. (< fr. améliorateur) Vezi definitia »