RIGLÉTĂ, riglete, s. f. 1. Riglă lungă de 2-5 m, folosită la măsurarea lungimii aliniamentelor. 2. Riglă mobilă a unei rigle de calcul. – Din fr. réglette (după riglă). Vezi definitia »

GRÍNDINĂ, grindine (grindini), s. f. Precipitație atmosferică alcătuită din particule de gheață având forma unor pietricele; piatră. ♦ Fig. Ceea ce vine, cade, năvălește în mare cantitate. O grindină de lăcuste. ♦ Fig. (Adverbial) În mare cantitate (și unul după altul). Săgețile cădeau grindină. – Lat. grando, -inis. Vezi definitia »

surlișoáră, surlișoáre, s.f. (reg.) 1. surlă mică (instrument muzical). 2. rât mic de purcel. Vezi definitia »

tăpătúră, tăpătúri, s.f. (reg.) crestătură în copac înainte de a-l tăia; tapă. Vezi definitia »

ANGIOPANCREATÍTĂ s. f. inflamație ascendentă a căilor pancreatice. (< fr. angio-pancréatite) Vezi definitia »