ALIENÁȚIE s. f. (Livr.) Termen generic pentru orice boală mintală; nebunie, demență. [Pr.: -li-e-] – Din fr. aliénation, lat. alienatio [mentis]. Vezi definitia »

ARTROTOMÍE s.f. Deschidere chirurgicală a unei articulații. [< fr. arthrotomie, cf. gr. arthron – articulație, tome – tăiere]. Vezi definitia »

AZOTEMÍE s. f. prezența în sânge a produșilor azotați degradați. (< fr. azotémie) Vezi definitia »

VORNICÍE s. f. (Înv.) 1. Demnitate, rang, funcție de vornic (1). ♦ Localul în care vornicul își exercita funcția. 2. Funcția de primar la sat. ♦ Localul primăriei. – Vornic + suf. -ie. Vezi definitia »

MISOPEDÍE s.f. Repulsie față de copii. [Gen. -iei. / < fr. misopedie, cf. gr. misein – a urî, pais – copil]. Vezi definitia »