VÉRVĂ s. f. Însuflețire, avânt, imaginație, fantezie care animă pe cineva (fiind exprimată prin cuvinte); bogăție verbală rezultată din această stare de spirit; volubilitate. ◊ Expr. A fi în (sau in) vervă = a) a fi însuflețit, volubil, avântat; b) (despre sportivi, artiști etc.) a manifesta o formă deosebit de bună. – Din fr. verve. Vezi definitia »

fáidă s.f. (reg.) folos. Vezi definitia »

DILEÁLĂ s. f. (Arg.) Bătaie, ciomăgeală, mardeală. (din dili + suf. -eală; cf. dili) Vezi definitia »

CIOCOLATIÉRĂ s. f. vas în care se servește ciocolata lichidă. (după fr. chocolatière) Vezi definitia »

MONOACHÉNĂ s. f. fruct format dintr-o singură achenă. (< fr. mono-akène) Vezi definitia »