NEOÍDĂ s. f. curbă plană dintr-o curbă dată cu ajutorul unui punct fix și al unei secante care se rotește sprijinindu-se pe punctul fix. Vezi definitia »

INFRASTRUCTÚRĂ s.f. 1. Ansamblul elementelor care susțin partea principală a unei construcții, a unui drum. ♦ Parte a unei nave care se află sub corpul principal al vasului. 2. Totalitatea instalațiilor tehnice și a construcțiilor la sol necesare activității de zbor. 3. Elemente ale bazei tehnico-materiale a unei societăți (situație geografică, economică etc.). [Cf. fr. infrastructure]. Vezi definitia »

STEREOACÚSTICĂ s. f. Ramură a acusticii care se cupă cu determinarea direcțiilor din care vin sunetele. [Pr.: -re-o-a-] – Din fr. stéréo-acoustique. Vezi definitia »

FALÁNGĂ s. f. I. 1. formație de soldați spartani sau macedoneni pedestri, cu lănci lungi, care atacau în rânduri compacte; (p. ext.) corp de soldați, trupă, armată. 2. (fig.) grup de oameni strâns uniți, care luptă pentru o cauză comună. 3. (în doctrina socială utopică a lui Fourier) celulă de bază a viitoarei orânduiri sociale, care avea să efectueze diferite munci. 4. grupare politică fascistă (din Spania). II. fiecare dintre oasele care formează scheletul degetelor. (< fr. phalange, lat., gr. phalanx) Vezi definitia »

drújbă (drújbe), s. f. – Prietenie, intimitate, familiaritate. Sl. (bg., sb., rut., rus.) družba. – Der. drușcă, s. f. (prietenă a miresei, care o însoțește la ceremonia de nuntă, domnișoară de onoare), din sl. družĭka „prietenă” (Cihac, II, 103; Conev 58), cf. bg., rus. družka „domnișoară de onoare”; dîrzar, s. m. (invitat al miresei, la nunțile din popor), cf. sb. drugar „tovarăș”. Vezi definitia »