AURÍT, -Ă, auriți, -te, adj. (Adesea fig.) Suflat, poleit cu aur sau imitând poleiala aurului. ◊ Expr. Fie-ți (sau să-ți fie) gura aurită! = să se realizeze ceea ce spui! ♦ Cusut sau țesut cu fir de aur sau auriu. – V. auri. Vezi definitia »

GHILÍT¹ s. n. (Reg.) Ghileală. – V. ghili. Vezi definitia »

priștipít adv. (reg.) de mântuială; în mod superficial. Vezi definitia »

ALUNÍT s.n. Sulfat natural hidratat de aluminiu și de potasiu. [< fr. alunite]. Vezi definitia »

POTRICĂLÍT, -Ă, potricăliți, -te, adj. (Înv. și reg.) Găurit (cu potricala), perforat. – V. potricăli. Vezi definitia »