ARBÍTRU s. m. 1. persoană, instituție care are sarcina de a soluționa un diferend, un litigiu. 2. cel care arbitrează o aplicație tactică, o competiție sportivă. (< fr. arbitre, lat. arbiter) Vezi definitia »

MACÁBRU, -Ă adj. referitor la moarte, funebru, funerar; (p. ext.) care inspiră groază; lugubru. ♦ dans ~ = temă alegorică în arta medievală reprezentând moartea printr-o horă, în care dansează morți. (< fr. macabre) Vezi definitia »

INTERVALOMÉTRU, intervalometre, s. n. Dispozitiv mecanic atașat la un aparat fotografic automat care reglează timpul dintre două expuneri succesive. – Din engl. intervalometer. Vezi definitia »

eléctru s. m. – Ambră. – Var. ilectru. Gr. ἠλέϰτρον (sec. XVIII). Înv. Se întîlnește cu electric, adj., din fr., cu numeroși der. Vezi definitia »

VOLTAMÉTRU s.n. Aparat de electroliză a apei sau a unei soluții a sării unui metal folosit pentru a determina cantitatea de electricitate care a străbătut circuitul în care e montat aparatul. [< fr. voltamètre]. Vezi definitia »