TAHITIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Tahiti. ◊ (s. f.) limbă polineziană vorbită în Tahiti. (< fr. tahitien) Vezi definitia »

ASSAN, Bazil G. (1860-1918, n. București), inginer și explorator român. În 1896 face o călătorie în reg. Arcticii, fiind primul român care a explorat zona Oc. Arctic. În 1897-1898 efectuează o călătorie în jurul lumii. Promotor al relațiilor economice dintre România și Extremul Orient. Împreună cu fratele său George a introdus metodele de extracție cu benzină a uleiurilor (1893). Vezi definitia »

VĂTĂMÁN, vătămani, s. m. (În evul mediu, în Moldova) 1. Conducător al obștii dintr-un sat liber. 2. Reprezentant al stăpânului de pământ dintr-un sat aservit, însărcinat cu îndeplinirea obligațiilor locuitorilor satului față de stăpân. – Din rus., ucr. ataman. Vezi definitia »

APȚIÁN s.n. Ultimul etaj al cretacicului inferior. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ți-an. / < fr. aptien]. Vezi definitia »

GEAMANDÁN, geamandane, s. n. V. geamantan. Vezi definitia »