IPOSTÁZĂ s.f. 1. (La Platon) Fiecare dintre cele trei substanțe spirituale (individul – unul, intelectul și sufletul) care împreună cu materia constituie lumea inteligibilă. ♦ (În teologia creștină) Fiecare entitate a trinității. 2. (Gram.) Schimbare a categoriei gramaticale. 3. Stare, situație în care se găsește cineva; aspect, înfățișare. [Var. ipostas s.n. / < fr. hypostase, cf. gr. hypostasis – ținere]. Vezi definitia »

brilioáncă (brilioánce), s. f. – Plantă asclepiadacee, Vincetoxicum officinale. Probabil în legătură cu sb. brlja, brljaga „mlaștină”, cf. sb. brljak(a) „nume de pasăre”, „Cinclus aquaticus”, Cihac, II, 28, pune în legătură acest cuvînt cu pol. brzanka. Vezi definitia »

FARMACIBERNÉTICĂ s. f. utilizarea mașinilor electronice de calcul pentru fixarea datelor privitoare la influența medicamentelor asupra organismului. (< fr. pharmacybernétique) Vezi definitia »

CAPRIÓLĂ s. f. săritură în sus și înainte a unui cal dresat, cu membrele anterioare îndoite de la genunchi, iar cele posterioare complet întinse înapoi. (< it. capriola) Vezi definitia »

LIMONÁTĂ s.f. v. limonadă. Vezi definitia »