Definita cuvantului pișcător
PIȘCĂTÓR, -OÁRE, pișcători, -oare, adj. 1. (Despre insecte) Care pișcă (3), care înțeapă; înțepător. ♦ Fig. Care conține o critică tăioasă; șfichiuitor, mușcător. 2. (Despre alimente) Care ustură; pișcăcios, iute, picant. 3. (Depre oameni) Care șterpelește, care fură. – Pișca + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pișcător
ANTOLOGATÓR s. m. antologist. (< antologa + -tor) Vezi definitia »
autor canonic Vezi definitia »
MATERIALIZATÓR, -OÁRE, materializatori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care se ocupă cu aplicarea, cu punerea în practică, cu materializarea unei idei, a unui proiect etc. [Pr.: -ri-a-] – Materializa + suf. -tor. Vezi definitia »
VIDANJÓR, vidanjori, s. m. Lucrător care evacuează, curăță haznalele, gurile de scurgere etc. – Din fr. vidangeur. Vezi definitia »
TRẤNTOR, trântori, s. m. 1. Masculul albinei. 2. Epitet dat unui bărbat care nu vrea să lucreze și trăiește din munca altora. – Cf. sl. trontŭ. Vezi definitia »