Definita cuvantului vilegiatură
VILEGIATÚRĂ, vilegiaturi, s. f. Concediu, vacanță etc. petrecută de cineva în afara locului său de domiciliu. [Pr.: -gi-a-. – Var.: (pop.) viligiatúră s. f.] – Din fr. villégiature.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vilegiatură
SCRISORÍCĂ, scrisorele, s. f. Diminutiv al lui scrisoare (1). – Scrisoare + suf. -ică. Vezi definitia »
GESTÁNTĂ adj., s. f. gestă1. (< it. gestante) Vezi definitia »
DUODIÓDĂ s. f. tub electronic care conține într-un singur înveliș două diode. (< fr. duodiode) Vezi definitia »
EPITELIÓZĂ s. f. denumire generică pentru afecțiunile caracterizate prin proliferări epiteliale. (< fr. épithéliose) Vezi definitia »
ALBIȘOÁRĂ, albișoare, s. f. 1. (Iht.) Obleț. 2. Albitură (2). 3. Varietate de viță de vie cu struguri albi. – Din alb2 + suf. -ișoară. Vezi definitia »