FEÚDĂ s.f. Domeniu primit în stăpânire de un vasal de la seniorul său în schimbul recunoașterii suzeranității seniorului, pentru faptul că îi păstra credință și se obliga să-i presteze anumite servicii. [Pron. fe-u-, var. feud s.n. / < it. feudo, cf. lat. feudum]. Vezi definitia »

BAGHÉTĂ, baghete, s. f. 1. Bețișor subțire; nuielușă, vărguță. ◊ Baghetă magică = bețișorul de care se slujesc scamatorii în operațiile lor. ♦ Vargă ușoară și nu prea lungă cu care dirijorii conduc execuția unui ansamblu muzical; fig. talentul, măiestria dirijorului. ♦ Bețișor de forme variate cu care se lovesc membranele, coardele sau lamele unor instrumente muzicale. ♦ Vergea de lemn pe care stă întins părul arcușului. ♦ Dungă de ajur sau de culoare diferită care împodobește uneori ciorapii pe partea exterioară a gleznelor. 2. Nume dat unor piese cilindrice subțiri care fac parte din diverse mecanisme sau aparate. – Fr. baguette. Vezi definitia »

HÂRJONEÁLĂ, hârjoneli, s. f. Încăierare în joacă; hârjoană. – Hârjoni + suf. -eală. Vezi definitia »

POGHIBÁLĂ, poghibale, s. f. (Reg.) Om de nimic, secătură, pușlama. – Din ucr. pohybel', rus. pogibel'. Vezi definitia »

JUPÂNÍȚĂ, jupânițe, s. f. (Înv.) Boieroaică tânără; fiica (sau soția tânără a) unui boier. – Jupân + suf. -iță. Vezi definitia »