PĂDUCHERÍE s. f. Mulțime mare de păduchi; locul sau cuibul unde se fac păduchi. – Din păduche + suf. -ărie. Vezi definitia »

TELEOLOGÍE s. f. 1. teoria finalității, studiul scopurilor. 2. concepție filozofică idealistă potrivit căreia atât societatea, cât și natura ar fi organizate conform unui anumit scop, cu o anumită finalitate; finalism, teleonomie (1). (< fr. téléologie) Vezi definitia »

NIVÁȚIE s.f. (Geol.) Acțiunea de modelare exercitată de către zăpada acumulată iarna în depresiuni în zona înaltă a munților. [Gen. -iei. / < fr. nivation, cf. lat. nix – zăpadă]. Vezi definitia »

PLOMBEMÍE s. f. prezența plumbului în sânge. (< fr. plombémie) Vezi definitia »

FARMACOPSIHOLOGÍE s.f. Studiul efectelor psihice ale toxicelor. [< fr. pharmacopsychologie]. Vezi definitia »