Definita cuvantului planator
PLANATÓR, planatoare, s. n. Piesă componentă a unei matrițe pentru tablă, în formă de placă sau de inel, rigidă sau elastică, care presează marginea tablei pentru a împiedica formarea cutelor în timpul prelucrării ei. ♦ Ciocan cu o formă specială, folosit pentru a face plană suprafața unui obiect. – Plana2 + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu planator
DEZLEGĂTÓR, -OÁRE, dezlegători, -oare, s. m. și f. Persoană care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc. – Dezlega + suf. -ător. Vezi definitia »
INSECUTÓR s.m. Gladiator care lupta cu retiarii. [< lat. insecutor, cf. fr. insécuteur]. Vezi definitia »
STATOREACTÓR s.n. Propulsor cu reacție pentru aerovehicule cu viteza supersonică, constituit dintr-un tub, fără nici un organ în mișcare de rotație. [Pron. -re-ac-, pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. statoréacteur]. Vezi definitia »
MANIPULATÓR, -OÁRE s.m. și f. Manipulant. [Cf. fr. manipulateur]. Vezi definitia »
AUTOEXCAVATÓR, autoexcavatoare, s. n. Excavator prevăzut cu motor propriu pentru propulsie. [Pr.: a-u-] – Auto1- + excavator. Vezi definitia »