Definita cuvantului plancă
PLÁNCĂ, plănci, s. f. Drum podit cu prăjini, pe care se transportă, prin alunecare, sub acțiunea greutății proprii, bușteni și alte feluri de lemn; uluc. – Din germ. Planke, ucr. planka.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plancă
BIOGRÚPĂ s.f. Un număr oarecare de plante și animale naturalizate (conservate) și situate într-un cadru ce redă sau se aseamănă cu mediul lor natural. [Cf. fr. biogroupe]. Vezi definitia »
rugină s. f. sg. (deț.) strat de grăsime de la suprafața porției de mâncare. Vezi definitia »
ENTEROGASTRÍTĂ s. f. gastroenterită. (< fr. entérogastrite) Vezi definitia »
MOTOTRICICLÉTĂ s. f. vehicul autopropulsat cu trei roți, pentru mărfuri. (< moto1- + tricicletă) Vezi definitia »
INTERDEPENDÉNȚĂ s. f. legătură și condiționare reciprocă între sisteme, fenomene, procese etc.; intercondiționare. (< fr. interdépendance) Vezi definitia »