Definita cuvantului plancă
PLÁNCĂ, plănci, s. f. Drum podit cu prăjini, pe care se transportă, prin alunecare, sub acțiunea greutății proprii, bușteni și alte feluri de lemn; uluc. – Din germ. Planke, ucr. planka.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plancă
CLÍSMĂ s.f. Spălătură intestinală făcută prin introducerea unor lichide în intestinul gros cu ajutorul unor aparate speciale; clistir. [< germ. Klysma, cf. gr. klysma]. Vezi definitia »
ARHÍVĂ, arhive, s. f. 1. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituții, unui oraș etc. care se referă la activitatea lor trecută. 2. Birou, cameră, instituție etc. unde se păstrează asemenea acte. – Din fr. archives. Vezi definitia »
ioárcă s.f. (înv.) broască râioasă. Vezi definitia »
conj.1. Căci, fiindcă (introduce prop. cauzale). – 2. Introduce prop. dependente de un conjunctiv. – 3. Introduce prop. dependente de o exclamație sau interogație. – 4. Ce bine ar fi, măcar să (introduce aceleași prop. 2 și 3, al căror prim termen rămîne neexprimat). – 5. Introduce o prop. care depinde de un vb. „dicendi” sau „sentiendi”. – 6. În limba pop., se folosește adesea ca expletiv. – 7. Cînd, după ce (exprimă o relație temporală). – 8. Dacă (exprimă o relație condițională). – 9. Exprimă o relație de consecință. – 10. Oricît de, chiar dacă (exprimă o relație de opoziție). – 11. Intră în compunerea unor locuțiuni conjuncționale cu sens: a) cauzal: fiindcă, pentru că, din pricină că; b) restrictiv: că doar, numai că, atîtă că.Mr., megl. că, istr. ke. Lat. quŏd (Cipariu, Gramatica, 44; Pușcariu 245; REW 6970; Candrea-Dens, 206; DAR; Rosetti, I, 117); cf. bg. kjë, it. che, prov., fr., cat., sp., port. que. Cf. căci. Vezi definitia »
1.ființă urâtă, pocită, sluțenie; 2. epitet dat țiganilor sau tigăncilor – cu varianta băhănie, bâhanie ( Glosar- Snoava populară românească, vol. III, pag.659, vol IV, pag 794 Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z