Definita cuvantului bancrută
BANCRÚTĂ, bancrute, s. f. Faliment însoțit de nereguli financiare făcute în dauna creditorilor; crah. – Din fr. banqueroute.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bancrută
SÉPTIMĂ2 s.f. Una dintre pozițiile de apărare la scrimă. [< fr. septime]. Vezi definitia »
BUNDÍȚĂ s. f. Diminutiv al lui bundă. Vezi definitia »
pirciotínă, pirciotíne, s.f. (reg.) plantă care crește pe câmp, în tufe, cu fructe ca boabele, folosite la vopsit. Vezi definitia »
ARHIDUCÉSĂ, arhiducese, s. f. 1. Titlu dat prințeselor din fosta casă imperială a Austriei; femeie care poartă acest titlu. 2. Soție de arhiduce. – După fr. archiduchesse. Vezi definitia »
FACTÚRĂ1 s.f. Fel particular în care este făcut un lucru; structură, constituție (psihică, morală etc.). ♦ Felul în care este alcătuită o operă artistică. [< fr. facture, cf. lat. factura – fel de a face ceva]. Vezi definitia »