Definita cuvantului cinci
CINCI num. card. Număr situat în numărătoare între patru și șase și care se indică prin cifra 5 (sau V). ◊ (Adjectival) Are cinci ani. ◊ Compus: cinci-degete subst. = plantă erbacee târâtoare, cu frunzele formate din cinci foliole și cu flori galbene (Potentilla reptans). ◊ (Substantivat) Au plecat trei și s-au întors cinci. ◊ (În locul numeralului ordinal) Etajul cinci. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De cinci ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Aduce câte cinci mere. ♦ (Substantivat) Semn grafic cu care se notează acest număr. – Lat. cinque (= quinque).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cinci
postăicí, postăicésc, vb. IV (reg.; despre plante leguminoase) a scoate boabele din păstăi; a păstări, a păstăi, a dezghioca. Vezi definitia »
tefericí (-césc, -ít), vb. – A se desfăta, a trăi în voie. Tc. teferrüc „vesel” (Tiktin). – Der. tefericie, s. f. (distracție, desfătare). Sec. XVIII, înv. Cf. sb. teferic „casă țărănească”. Vezi definitia »
RENCI s. n. Stofă în fâșii de diferite culori și desene, produsă în cantitate redusă pentru colectarea mostrelor și lansarea lor în producție în urma sondajului de preferințe. – Et. nec. Vezi definitia »
ZBICI3 s. n. (Înv. și reg.) Bici. – Pref. s- + bici. Vezi definitia »
parolici Vezi definitia »